Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea.
Un joc de cristale e trecerea mea.
Se scutură clipa din timpul deplin,
Surîde şi cade şi altele vin.
Nu sunt mai mult decât un fir de iarbă.
Ce coasa îl taie şi grebla-l adună.
Ţărâna rămâne şi uită de el,
Şi alt fir se-nalţă şi moare la fel.
Eu nu sunt mai mult ca o umbra-n abis.
Dar drumul spre stele oricând mi-e deschis.
Eu nu sunt luceafăr cu chip marmoreu,
Pe fruntea mea însă e scris Dumnezeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu