sâmbătă, 19 iunie 2010

Viaţa în scaunul cu rotile - Jac Francisc Ventel (The life in the wheelchair - Jac Francisc Ventel)





Venti este un prieten pe care l-am vazut prima dată într-un spital din Timişoara, acum câţiva ani. Când un prieten mi-a spus ca vom merge să vizităm o persoană care e în scaun cu rotile de 14 ani, nu am vrut să merg. Ce pot eu să spun unei persoane care trăieşte aşa? Ce cuvinte să spui unuia care nu mai poate să meargă... Până la urmă am mers la spital, poate mai mult din respect. Tot drumul m-am gândit la ce să vorbesc, ce cuvinte de încurajare să am... Când am ajuns în salon, am intrat şi mă aşteptam să văd o familie necăjită, părinţi trişti care plâng şi Venţi sătul de viaţă şi tăcut... dar nu a fost deloc aşa. Toţi zâmbeau când am intrat. Din câte mai ţin minte, Venti vorbea la telefon atunci cu sora lui, cred. Pe măsuţa de lângă pat erau câteva reviste cu integrame şi o tablă de şah. A terminat conversaţia şi ne-a zâmbit. Nu mai stiu despre ce a vorbit Venţi atunci; eu eram uimită de comportamentul lui şi de optimismul lui. Nu era deloc o persoană distrusă psihic. Era mult mai optimist decât părinţii lui. Am plecat de acolo pentru că aveam examene.




A doua oară am mers singură la el, la spital. Am devenit prieteni, ba mai mult frati in Domnul Isus. Am aflat de cele 17 operatii pe care le-a suferit... si de asemenea, de faptul ca in urma accidentului s-a pocait. Desi sunt momente cand este trist si disperat pentru situatia lui, continua sa lupte.
Acum nu mai este internat dar este încă într-un scaun cu rotile. Are 32 de ani şi e paralizat de la vârsta de 14 ani când in urma unui accident si-a lezat măduva spinării. Cumplit! Dar când ne obişuim cu problemele nu mai suntem la fel de sensibili.

Am vrut să caut să îl ajut cumva, dar el m-a ajutat pe mine. M-a încurajat şi mereu se roagă pentru mine. E optimist şi îşi iubeşte viaţa aşa cum e. Se implică şi ajută unde poate.


Are câteva planuri pentru viitor, unele din ele le-a realizat atât cât s-a putut. Eu cred că cel mai bun lucru pe care l-a realizat este acela că se poate bucura de micile detalii, de lucrurile mărunte. Ii plac pisicile :)



Spera sa se faca bine intr-o zi.
Melodia asta e pentru tine, Venti. Eu nu stiu daca e posibila o operatie si nici costurile ca sa poti merge din nou. Dar să nu îţi pierzi speranţa şi nu uita că orice ar fi, esti de partea victorioasă. Creştinii sunt biruitori orice se întâmplă în jurul lor.




ENGLISH TRANSLATION

Venti is a friend I saw for the first time in a hospital from Timisoara, few years ago. When a friend told me that we will go to visit a person who lives in a wheelchair for 14 years, I didn’t want to go. What can I say to a person who lives like this? What words to say to someone who can’t walk anymore... After all, we went to the hospital. .. All the way to hospital I was thinking of what I could say to him, what encouraging words to have... When we arrived there, I expected to see a sad family, parents who cry and Venti tired of living... but it wasn’t like that at all! When we came in, everybody smiled at us. If I remember well, Venti was speaking on the phone that time, with his sister, I think. On the table near the bed, were few magazines and a chess table. He finished the conversation and smiled. I don’t remember what Venti said; I was looking amazed at him and admired his optimism. He was not at all a broken spirit. He was even more optimist then his parents. We left that day because I had exams.
Second time I went alone to the hospital, to visit Venti. We became friends, even more, we became brothers in Our Lord. I found out about the 17 surgeries he suffered... and about the fact that... after the accident he became a real christian. Even he is sometimes sad and desperate about his situation, he continues to fight.
Now he is not at hospital but he still is in a wheelchair.... He is 32 years old and he is paralyzed from the age of 14 when a tree a tree has fallen to his spinal marrow. Terrible! But when we get used with problems with became less sensitive.
I wanted to help him somehow, but he helped me. He encouraged me and he always prays for me. He is optimist and he loves his life just how it is. He gets involved and helps in what he can.
He has some plans for the future. I think that the greatest plan he did is the thing that he enjoys life and he enjoys the little things in life. He likes cats :)
He hopes he could recover and walk again one day....
This song is for you, Venti! I don’t know if a surgery its possible to make you better and I don’t know the costs, but don’t lose your hope and don’t forget that no matter what, you are on the winning side, on the victory side! Christians are victorious no matter what happens.